Bullying la Questfield International College, educația și lipsa de reacție

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită intervenții structurate, transparente și documentate din partea instituțiilor de învățământ. Fără o reacție clară și responsabilă, astfel de situații pot genera efecte negative profunde asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor, afectând nu doar victimele directe, ci întreaga comunitate educațională.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra unei gestionări controversate

Investigația realizată are la bază documente, corespondență oficială și relatări ale familiei unui elev care a fost supus unui fenomen de bullying sistematic pe durata a peste opt luni, în cadrul Școlii Questfield Pipera. Aceasta evidențiază o serie de probleme legate de lipsa unor măsuri concrete și documentate, tolerarea stigmatizării medicale ca formă de umilire și presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului, precum și o reacție instituțională întârziată și limitată în formele sale.

Contextul și natura sesizărilor privind bullyingul

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat ar fi fost expus zilnic comportamentelor agresive, inclusiv la jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în timpul orelor și pauzelor școlare. Aceste incidente au fost aduse în mod repetat la cunoștința învățătoarei clasei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, Școala Questfield Pipera, prin comunicări scrise care solicitau intervenție și protecție.

Din analiza corespondenței și a materialelor transmise de familie nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, documentate și urmărite în timp. Intervențiile invocate au fost descrise ca fiind preponderent verbale, informale, fără procese-verbale, decizii sau planuri de intervenție asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire psihologică

Potrivit relatărilor și documentelor analizate, o etichetare medicală degradantă ar fi fost utilizată în mod repetat în colectivul clasei, nu ca instrument educațional sau de protecție, ci ca mijloc de umilire și marginalizare a elevului. Specialiști consultați de redacție consideră că astfel de practici depășesc conflictele obișnuite și intră în zona stigmatizării medicale, o formă agravată de bullying cu consecințe majore pentru dezvoltarea emoțională a copilului.

Din documentația analizată nu rezultă existența unor măsuri formale sau sancțiuni aplicate pentru a opri această stigmatizare. Lipsa reacțiilor oficiale scrise și a planurilor de intervenție a permis perpetuarea fenomenului, transformând mediul educațional într-un spațiu în care vulnerabilitățile medicale pot deveni instrumente de control social și marginalizare.

Lipsa unei reacții instituționale documentate și consecințele acesteia

Conform materialelor puse la dispoziție, familia a transmis sesizări scrise cronologice, explicite și asumate către cadrele didactice, director și fondatoarea instituției, solicitând intervenții și protecție. Cu toate acestea, răspunsurile primite au fost verbale și generale, fără consecințe practice și fără documentație administrativă care să susțină măsuri concrete.

Absența unei reacții ferme a condus la o diluare a responsabilității instituției, transferându-se treptat povara asupra familiei. Sesizările au fost uneori catalogate ca „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, ceea ce a diminuat gravitatea situației în percepția instituțională.

Presiuni pentru retragerea elevului și discursul fondatoarei

Un moment definitoriu al gestionării situației a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, potrivit familiei, ar fi exprimat o poziție sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație a fost adusă în atenția redacției prin relatările și documentele puse la dispoziție și reflectă, din perspectiva familiei, o formă de presiune pentru retragerea copilului din instituție.

Redacția subliniază că acest pasaj este citat strict în contextul răspunsului instituțional și nu reprezintă o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare sau manageriale ale conducerii.

Gestionarea formală a situației: documente și proceduri insuficiente

Reacția oficială a Școlii Questfield Pipera la sesizările repetate nu s-a concretizat în decizii administrative asumate sau rapoarte interne, ci într-un document informal denumit Family Meeting Form. Acest formular nu conține elementele uzuale care conferă caracter instituțional unui act, cum ar fi responsabilități clare, termene, sancțiuni sau pași concreți de urmat.

Din punct de vedere jurnalistic, diferența între un astfel de document și un proces-verbal sau un raport oficial este semnificativă, întrucât primul pare să consemneze doar existența unei discuții fără a garanta o intervenție formală și verificabilă.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în scris respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația semnalată, avertizând asupra riscurilor ce pot apărea în cazul divulgării acestor date. Cu toate acestea, redacția nu a identificat documente care să confirme asumarea unor măsuri concrete în acest sens de către instituție.

Mai mult, potrivit unor relatări, informații sensibile au fost aduse în atenția colectivului clasei, iar copilul a fost interpelat public de către cadrul didactic în legătură cu demersurile administrative efectuate de familie, fapt ce a generat o expunere și o presiune psihologică suplimentară.

Reacția instituției în contextul presiunii legale și comunicările recente

Conform documentelor, implicarea fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia în ianuarie 2026, după mai bine de opt luni în care sesizările scrise nu au primit răspunsuri oficiale sau măsuri documentate. Această schimbare a fost corelată cu demersurile legale initiată de familia copilului, inclusiv transmiterea unor notificări juridice.

Ulterior, în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email părinților în care a redus situațiile semnalate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate anterior, ridicând semne de întrebare privind abordarea instituției.

După publicarea materialului, redacția a primit informații despre posibile contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ, în care copiii retrași de la Questfield ar fi fost descriși negativ. Redacția solicită clarificări publice în această privință, având în vedere implicațiile serioase asupra dreptului la educație și confidențialitate.

Consecințele asupra copilului și comunității educaționale

• Efectele emoționale documentate includ anxietate accentuată, retragere socială, teamă permanentă și refuzul mediului școlar.
• Raportul psihologic anexat cazului confirmă impactul grav al bullyingului prelungit asupra dezvoltării copilului.
• Lipsa reacțiilor instituționale ferme a generat percepția unei culturi organizaționale tolerante la violența psihologică.
• Stigmatizarea medicală a fost utilizată ca instrument de umilire sistematică, cu consecințe negative asupra întregului colectiv școlar.
• Presiunile asupra familiei de a-și retrage copilul ridică întrebări privind responsabilitatea instituțională și alinierea la principiile educației și protecției copilului.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College relevă o serie de deficiențe în gestionarea bullyingului sistematic: lipsa măsurilor documentate, tolerarea stigmatizării medicale ca formă de hărțuire, lipsa unei reacții instituționale clare și presiuni pentru retragerea elevului. Aceste aspecte indică o disonanță între angajamentele publice ale instituției privind siguranța și dezvoltarea armonioasă și practica administrativă efectivă.

În absența unor clarificări oficiale, documentate și asumate de conducerea școlii, rămâne deschisă întrebarea fundamentală: care sunt mecanismele reale de protecție și intervenție pe care Questfield Pipera le aplică atunci când un elev semnalează situații grave de bullying și stigmatizare?

Redacția subliniază că orice evaluare a situației trebuie să se bazeze pe documente și fapte concrete, iar lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor verificabile afectează atât protecția copilului, cât și credibilitatea instituției în fața comunității educaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro